Stareţul Efrem – Interviu la Ekaterinburg

Mănăstirea Vatoped – Mănăstirea noastră de metanie, aşa cum se spune în Sfântul Munte – este o mănăstire unică în lume, împodobită cu şapte icoane făcătoare de minuni ale Născătoarei de Dumnezeu şi cu Cinstitul Brâu al Preacuratei. Şi părintele nostru, Stareţul Iosíf Vatopedinul, obişnuia să ne spună adesea: „Unde altundeva ar fi dorit Preasfânta să îşi lase Sfântul ei Brâu?”. Fecioarele Vechiului Testament îşi ţeseau cingătorile cu propriile lor mâini, iar când venea ceasul căsătoriei lor oficiale, fata îi dăruia brâul soţului ei, ca simbol al fecioriei păstrate. Şi acest Brâu, la care mulţi dintre dumneavoastră v-aţi închinat, a fost ţesut din păr de cămilă de Maica Domnului, cu propriile ei mâini. Cu fire de aur l-a brodat împărăteasa Zoe, soţia împăratului bizantin Leon cel Înţelept: pe când era foarte bolnavă, ea a visat-o pe Născătoarea de Dumnezeu, iar Maica Domnului i-a spus împărătesei că trebuie să îl convingă pe Patriarh să scoată Sfântul Brâu din chivotul unde era păstrat încă din secolul al IV-lea. Când au pus Brâul peste împărăteasa bolnavă, ea s-a vindecat îndată. Ca semn de recunoştinţă şi trăind o viaţă virtuoasă, împărăteasa a împodobit Brâul brodându-l cu fir de aur. De altfel, oamenii de ştiinţă spun că acest fapt a fost rânduit după Dumnezeiasca Pronie, pentru că altfel Brâul nu s-ar mai fi păstrat până azi.

Acest sfinţit obiect, care este cel mai preţios odor al Mănăstirii noastre, vi l-am adus spre închinare, căci credem cu tărie că prezenţa lui poate să fie spre mare binecuvântare, mângâiere, har Dumnezeiesc, apărare şi putere. Sărutând cu cinstire Sfântul Brâu, avem simţământul că însăşi Maica Domnului este printre noi. De aceea, mă rog cu smerenie să nu uitaţi niciodată faptul că Cinstitul Brâu a venit în ţara voastră. Mă rog ca harul Născătoarei de Dumnezeu să umple inimile voastre şi să înţelegeţi măreţia de a fi creştini ortodocşi, de a fi toţi mădulare ale Bisericii, şi, aşa cum Domnul a spus, să înţelegem cu toţii că suntem fiii lui Dumnezeu.

Întrebare: Părinte, avem ocazia să se închinăm Cinstitului Brâu al Maicii Domnului. Suprafaţa de sticlă, sub care se află Brâul, este împodobită cu pietre aşezate în mod asimetric. Care este simbolismul acestei decoraţii?

Stareţul Efrem: Nu există nici un simbolism. Noi aşa am primit racla şi nu scoatem aceste pietre, pentru că toate s-au sfinţit.

Întrebare: Cum trebuie să purtăm brâul pe care ni l-aţi dat? Poate fi spălat?

Stareţul Efrem: Aşa cum purtaţi un brâu obişnuit, să îl purtaţi şi pe acesta. Da, poate fi spălat. Dar prima apă să nu o aruncaţi pe canalizare, ci aruncaţi-o, de exemplu, la flori, acolo unde nu este călcat pământul în picioare, pentru că brâul este sfinţit.

Întrebare: Părinte, o femeie se poate închina la Brâu atunci când este necurată?

Stareţul Efrem: Dacă vă referiţi la ciclul lunar pe care îl au femeile, [da, se poate închina]. Din păcate, aici, în Rusia, se face o mare greşeală că femeile nu se duc să se închine la icoane şi unele nu merg nici la biserică, atunci când sunt la ciclu. Aceasta este o greşeală. De vreme ce există această sângerare firească, doar de la împărtăşanie sunt oprite, orice altceva pot să facă. De vreme ce o femeie trece printr-un fenomen obişnuit al firii ei femeieşti, asta nu înseamnă că nu mai e cinstită şi curată. Nu trebuie socotită ca necurată. Nu-i aşa?

Întrebare: Dacă o persoană ajunge la Cinstitul Brâu al Maicii Domnului fără să stea la rând, mai primeşte harul?

Stareţul Efrem: Îl primeşte (râde).

Întrebare: Părinte, am citit pe internet că Cinstitul Brâu al Maicii Domnului a fost cerut de diferite ţări, dar le-aţi dat tuturor un răspuns negativ. De ce ni s-a dăruit nouă, păcătoşilor, acest har?

Stareţul Efrem: Dacă nu greşesc, vreme de şase ani ne-au rugat să aducem Brâul [în Rusia]. Ne-au vizitat diferite personalităţi, cunoscuţi şi necunoscuţi, miniştri şi episcopi. Încă şi Prea Fericitul vostru Patriarh a trimis o scrisoare mănăstirii noastre în care ne cerea să aducem Brâul, şi, ca să fie sigur că cererea lui va avea succes, a trimis o scrisoare şi Patriarhiei Ecumenice. Şi, într-adevăr, aceşti doi factori [Patriarhul Rusiei şi Patriarhul Ecumenic] într-un anume fel ne-au îndatorat să venim. Dar dincolo de asta, şi dumneavoastră, [credincioşii,] îl doreaţi mult.

Întrebare: Plănuiţi cumva şi alte vizite în Rusia cu alte sfinţite odoare ale Mănăstirii Vatoped?

Stareţul Efrem: Pentru moment, doar cu Sfântul Brâu şi în continuare vom vedea. Toate la vremea potrivită.

Întrebare: De ce nu aţi dus Brâul Maicii Domnului şi în Omsk sau la Novgorod?

Stareţul Efrem: Cândva l-au întrebat pe Stareţul Paisie Aghioritul: „Părinte, aţi fost la comemorarea unui mileniu de existenţă a Sfântului Munte, din 1963?”. – „Nu, din păcate, dar data următoare voi merge”. Şi când Cinstitul Brâu, peste 200 de ani, va veni din nou în Rusia, va călători şi în alte oraşe.

Întrebare: Cât de departe este mănăstirea voastră de mănăstirea Sfântului Panteleímon [mănăstirea rusă din Sfântul Munte]? Şi care sunt relaţiile voastre cu monahii acestei mănăstiri?

Stareţul Efrem: Nu este prea departe. Şi relaţiile noastre sunt bune. Ştiţi, în Sfântul Munte fiecare Sfântă Mănăstire se află în regim de autoadministrare, este ca un stat independent. O persoană din Uniunea Europeană spunea că a fost foarte surprins de acest lucru, cum de este posibil să trăiască împreună vreme de zece secole, câtă vreme ei, în Uniune, se ceartă în continuu. I-am răspuns: „voi sunteţi colaboratori de dragul lui Mamona, adică, de dragul banului, câtă vreme, noi, aghioriţii – de dragul lui Hristos”.

Întrebare: Cum putem să ne luptăm cu gândurile la vremea rugăciunii? Toţi monahii Sfântului Munte au rugăciunea lăuntrică a inimii sau doar unii?

Stareţul Efrem: Mai întâi, când ne vin diferite gânduri pe durata rugăciunii, va trebui pur şi simplu să le ignorăm, să nu le dăm atenţie. Da, există monahi care au dobândit rugăciunea inimii şi nu sunt deloc puţini. Toţi monahii încearcă să o dobândească.

Întrebare: La mănăstire monahii se roagă şi pentru păcatele grele ale femeilor?

Stareţul Efrem: Monahii se roagă pentru toţi oamenii. Şi este o taină cum împlinesc ei acest lucru. Într-o zi ne-a vizitat un monah cu o viaţă duhovnicească îmbunătăţită şi a povestit cum toată noaptea se ruga pentru femeile însărcinate, mai ales pentru cele care urmau să aibă o naştere grea. Vreau să spun că atunci când inima unui monah devine inima lui Hristos, începe să se roage pentru toţi oamenii, încă şi pentru unele dintre aceste categorii aparte de oameni. Stareţul Paisie spunea uneori: „Dacă la un moment dat aş destăinui tot ceea ce trăiesc, or să mă creadă nebun”. Uneori, spune, se roagă pentru un lung răstimp pentru cuplurile căsătorite pe care le paşte primejdia divorţului – de altfel, divorţul este acum la modă. Şi, astfel, în Duhul Sfânt, Stareţul Paisie mergea în chip nevăzut în casele lor pentru a-i linişti. Spune că vizita chiar şi Australia, şi Ciprul, şi Atena, şi Rusia. Un om al lui Dumnezeu are foarte mari puteri şi posibilităţi.

Întrebare: Părinte Efrem, aţi cântat vreodată la strană? Ce îndrumări aţi putea să le daţi psalţilor ruşi? Ce părere aveţi despre cântările religioase ruseşti?

Stareţul Efrem: Mie întotdeauna mi-a plăcut să cânt la strană. Şi acum continuu să cânt la strană. Se cuvine să cântăm cu atenţie şi cu smerenie, cu dragoste. Există un psalt în Atena, care atunci când cântă ceva, vrea să afle dacă le-a plăcut oamenilor. Dumnezeu nu vrea asemenea cântări. Se cuvine să avem frica lui Dumnezeu şi cuget de smerenie.

Întrebare: Părinte Efrem, am făcut unele păcate, pe care le-am spovedit în urmă cu mulţi ani. Acum nu le mai fac, dar mult mă chinuie conştiinţa pentru ele. Ce sfat aţi putea să îmi daţi?

Stareţul Efrem: Nu are importanţă câte păcate facem, harul lui Dumnezeu este totdeauna mai mare decât ele. Dacă v-aţi spovedit cândva de aceste păcate, nu trebuie să vă mai neliniştiţi. Păcatul spovedit, din punct de vedere teologic, e ca şi cum nu ar mai exista. Şi nu uitaţi că unii păcătoşi mari sunt acum zugrăviţi în icoane, iar noi sărutăm icoana lor. Mila lui Dumnezeu este foarte mare.

Întrebare: Ce sfat aţi da unei persoane care se află într-o stare de decădere duhovnicească, dar îşi doreşte mântuirea?

Stareţul Efrem: Este important să aibă un program stabil şi să aibă stăruinţă. Şi atunci când nu are dispoziţie [spre lucrarea duhovnicească] va trebui să se silească pentru a-şi urma canonul.

Întrebare: Cum să îşi redobândească cineva credinţa pe care a pierdut-o?

Stareţul Efrem: Rugaţi-vă, rugaţi-vă. „Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi afla, bateţi şi vi se va deschide” (Matei 7, 7). Căci adevărata credinţă în Dumnezeu este dar al lui Dumnezeu şi vine de sus.

Întrebare: Părinte Efrem, cum putem să ne luptăm cu irascibilitatea şi cu supărarea? La cine să ne rugăm?

Stareţul Efrem: Rugaţi-vă la cine vreţi: la Hristos, la Maica Domnului, la Sfinţi! Unde vă trage inima. Irascibilitatea şi mânia sunt dintre patimile mari, pe care, din păcate, toţi le avem. Şi trebuie să stăruim mult în cererile şi rugăciunile noastre, ca să ne dea Dumnezeu smerenie. Când omul se mânie, încă şi faţa i se înroşeşte şi se aseamănă unui demon.

Întrebare: Iubite Părinte, cum poate o persoană care vieţuieşte în lume să trăiască dumnezeiescul har? Ar putea exista isihie, tăcere în afara vieţii monahale?

Stareţul Efrem: Un om care trăieşte în lume poate să trăiască cu harul lui Dumnezeu, dacă este responsabil faţă de familia sa, faţă de relaţia sa conjugală, dacă urmează rânduielile Bisericii, dacă arată compătimire şi dragoste faţă de aproapele său. Dacă faceţi toate acestea, nu vă aflaţi departe de Împărăţia lui Dumnezeu.

Cât priveşte tăcerea, isihia… Asta depinde doar de starea noastră lăuntrică. Unii îi împart pe Sfinţi în neptici şi misionari. Este o mare greşeală. Orice Sfânt Părinte a propovăduit oamenilor, indiferent dacă a trăit în lume sau în pustie. Toţi Sfinţii Părinţi au fost neptici.

Întrebare: Spuneţi-mi, Părinte, care este pregătirea corectă pentru Dumnezeiasca Împărtăşanie? Noi avem aici tradiţia că lumea trebuie să postească trei zile. Dar preoţii nu postesc înainte de Împărtăşanie. Care este cauza acestei deosebiri?

Stareţul Efrem: Nu ştiu, în Rusia, unii preoţi spun că trebuie să se postească trei zile, alţii spun să se postească cinci zile. În linii generale, nu există un post obligatoriu înainte de Dumnezeiasca Împărtăşanie. Dovadă pentru aceasta este faptul că preoţii nu postesc obligatoriu. De vreme ce ţinem anumite posturi – cele patru posturi mari, precum şi Miercurea şi Vinerea [în perioadele obişnuite], cred că e de ajuns.

Dacă cineva vrea să postească înainte de Împărtăşanie chiar şi o săptămână din evlavie şi dorind să se nevoiască mai mult, să o facă, dar acest lucru nu se obişnuieşte. Va trebui însă, în orice caz, ca acest lucru să fie rânduit de părinţii duhovniceşti – adică va trebui să ia binecuvântare pentru asta. Uneori se spune că creştinii ar trebui să se împărtăşească o dată sau de două ori la două-trei luni. Nici acest lucru nu se obişnuieşte. Când creştinul nu are păcate de moarte, este îndreptăţit să se împărtăşească mai des.

Întrebare: Iubite Părinte Efrem, scopul creştinului este mântuirea sufletului lui. Este necesar să ne gândim şi să ne îngrijim de mântuirea sufletului semenilor noştri? Ce ne-aţi sfătui?

Stareţul Efrem: Când un om începe să se pocăiască şi dă lupta pentru viaţa duhovnicească, i se luminează mintea şi inima. În continuare, inima îi este inundată de dragoste şi începe să îi pese de ceilalţi şi de trăirile lor. Şi, de vreme ce poate să se mâhnească pentru ceilalţi, în acelaşi timp poate să simtă în continuu bucurie duhovnicească. Pentru că bucuria nu este o stare psihologică, ci una duhovnicească. Este rod al Duhului Sfânt, aşa cum a mărturisit însuşi Apostolul Pavel, că roadele Duhului sunt dragostea, bucuria, înfrânarea, răbdarea şi celelalte.

Astfel, oamenii care nu trăiesc în Biserică, nu au ceea ce ar trebui să aibă. Sunt ca nişte morţi în viaţă. Hristos a spus: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”. Şi adevărul, din nou, nu este o ideologie. Adevărul este Persoană. Hristos spune: „Eu sunt Adevărul”. Ca atare, lui Pilat, care L-a întrebat ce este adevărul, Hristos nu i-a răspuns. Ştiţi ce spun Părinţii?

Dacă ar fi întrebat corect: „Cine este Adevărul?”, atunci Iisus i-ar fi răspuns.

Pentru toţi aceşti oameni, pentru „morţii în viaţă”, pentru cei din afara Bisericii, omul duhovnicesc se roagă, ca ei să vină „la cunoştinţa adevărului” şi să se mântuiască.

Întrebare: Părinte, cui trebuie să se roage cei care vor să se căsătorească? Brâul Maicii Domnului ajută într-o asemenea rugăciune?

Stareţul Efrem: Maica Domnului în toate ajută. Nu este rău, dacă o tânără fată cere de la Maica Domnului să îi trimită un bărbat bun sau dacă tânărul se roagă lui Dumnezeu să îi trimită o fată bună.

Întrebare: Unii părinţi duhovniceşti îi sfătuiesc pe oameni să nu se mai căsătorească în ultima vreme.

Stareţul Efrem: Astea’s prostii. Hristos nu a spus că nu trebuie să se mai căsătorească.

Întrebare: Părinte, azi Rusia se află într-o criză demografică. Şi salvarea imediată, dar şi simbolică a ţării noastre stă în familiile cu mulţi copii. Familiile cu mulţi copii, însă, se află la limita supravieţuirii. Câtă vreme ajutorul statului nostru constă doar în vorbe goale, în loc să ne ajute prin fapte. Ce sfat le-aţi da acestor familii?

Stareţul Efrem: Mai întâi, aş vrea să spun că familiile cu mulţi copii din Rusia trebuie să cerceteze pilda altora. Spre exemplu, în familia mea am fost şapte copii. Părinţii mei erau oameni săraci. Dar toţi ne-am realizat. Şi câţi alţi asemenea oameni nu există?! Nu trebuie să doriţi să aveţi mulţi copii doar atunci când există o anume susţinere din partea statului. Dacă statul ajută, este foarte bine. Dar nu uitaţi că păsările cerului nici nu seamănă, nici nu seceră, dar Tatăl nostru Ceresc le hrăneşte şi pe ele.

Vă voi da un exemplu emoţionant. Într-o zonă din Grecia de Nord, s-a întâmplat ca o familie cu mulţi copii să nu mai aibă nici bani, nici măcar pâine. Tatăl vroia să facă un împrumut, dar cealaltă parte nu avea nici un interes să îl ajute. Casa lor se afla în afara satului, la vreo 300 de metri de biserica Sfântului Gheorghe. Şi în fiecare seară ei mergeau şi aprindeau o lumânare la Sfântul Gheorghe. Şi când au terminat toţi banii pe care îi mai aveau, tatăl familiei s-a dus la Sfântul Gheorghe şi i-a spus: „Nu mai pot. Ajută-mă!”. Şi apoi i s-a arătat în vis Sfântul Gheorghe călare pe cal şi i-a spus: „Veţi merge mâine la biserică şi lângă uşă e o piatră mare, să daţi piatra la o parte şi veţi găsi sub ea trei lire de aur”. Familia s-a dus la biserică şi, într-adevăr, au găsit sub piatră cele trei monede. Astfel, credinţa lor i-a salvat.

Nu uitaţi: cheia tuturor tainelor Bisericii este credinţa. Dumnezeu, în fiecare intervenţie minunată a Sa, se adresează credinţei. Unei femei i-a spus: „Mare este credinţa ta, fie ţie precum voieşti!”, alteia i-a spus: „Credinţa ta te-a mântuit”, iar despre sutaş a spus: „Am trăit în Israel, dar atâta credinţă n-am mai văzut”. Credeţi neclintit, statornic, şi Dumnezeu va rezolva toate problemele voastre.

Întrebare: Un copil care a fost conceput în timpul Săptămânii Mari este permanent bolnav. Mama lui se mâhneşte mult. Ce trebuie să facă?

Stareţul Efrem: Să aibă credinţă în Dumnezeu Care este Tatăl nostru, al tuturor, şi Care ne iartă greşelile.

Întrebare: Ce pot face ca să-mi ajut fiul? Din pricina semeţiei lui nu vine la biserică, deşi a primit multă mustrare de la Domnul. Este divorţat. Şi s-a împărtăşit doar o dată în viaţă.

Stareţul Efrem: Rugaţi-vă pentru el. Dar nu i-o spuneţi, pentru că vă va ocărî. Va veni şi vremea lui.

Întrebare: Părinte, fiica mea s-a căsătorit în biserică, dar nu şi-a înregistrat căsătoria la primărie. Apoi, soţul a părăsit-o şi s-a însurat cu o alta printr-o căsătorie civilă. Şi acum fiica mea se roagă ca el să se întoarcă la ea. Ce să fac?

Stareţul Efrem: Va trebui să aveţi răbdare. Nu ştiu, în Rusia [oamenii] divorţează foarte uşor, exagerat de uşor. Mulţi pelerini vin la noi, la mănăstire. Două treimi dintre ei sunt deja la a doua sau la a treia, la a patra sau chiar la a cincea căsătorie. Ştiţi de ce? Pentru că adesea au făcut doar o căsătorie civilă, nu au fost cununaţi, iar harul lui Dumnezeu nu vine să îi ajute în viaţa lor de familie. Ca atare, cei care nu sunt căsătoriţi în biserică, va trebui neapărat să se cunune, chiar dacă sunt la o vârstă mai înaintată. Toţi. Şi asta cât mai repede cu putinţă.

Întrebare: Iubite părinte, care este calea corectă pentru a-i obişnui pe copiii noştri să meargă la slujbele Bisericii, aşa încât crescând, să nu ne condamne că i-am obligat să meargă?

Stareţul Efrem: Pe copii să îi luaţi cu voi la biserică, dar nu la toate slujbele. Dacă slujba ţine cinci ore, copilul va pleca alergând din biserică. Copiii nu pot să stea prea mult în picioare. Constrângerea şi obligarea în această chestiune nu funcţionează. Ca atare, se spune că virtutea cea mai înaltă este cea a discernământului. Binele, se spune în popor, nu este bine, dacă nu se face bine.

Întrebare: Cum va trebui să ne creştem copiii: să îi pedepsim cu bătaie sau nu? Sau doar cu binele şi fără nici o silire?

Stareţul Efrem: Va trebui să fiţi îngăduitori cu copiii voştri. Constrângerea, severitatea exagerată niciodată nu au dat rezultate. Şi ştiţi ce ajută? Viaţa pilduitoare. Şi mai presus de toate rugăciunea. Nu le spuneţi copiilor multe despre Dumnezeu, ci să vorbiţi mult cu Dumnezeu despre copiii voştri.

Întrebare: Cum poate o femeie să îşi crească copiii în credinţa ortodoxă, dacă soţul ei este necredincios şi împotriva ortodoxiei?

Stareţul Efrem: În ascuns. Să îi învăţaţi în ascuns faţă de tatăl lor, aşa încât el să nu înţeleagă ce se întâmplă. Iar asta, ca să nu se creeze conflicte în familie.

Întrebare: Părinte, ce să facă cineva când copiii lui trec într-o sectă?

Stareţul Efrem: Dacă se întâmplă aşa ceva, trebuie să ne rugăm. La fel e şi cu Martorii lui Iehova, nişte oameni fără de minte. Rugaţi-vă! Este una dintre cele mai provocatoare şi grele încercări, atunci când acest lucru se întâmplă copiilor noştri şi sunt prinşi în plasele unei secte.

Întrebare: Părinte, de ce copiii de azi sunt aşa de răzvrătiţi şi se îndepărtează de părinţii lor?

Stareţul Efrem: Din păcate, din pricina păcatelor celor multe ale lumii, firea omenească în general a slăbit foarte mult. Părinţii, nici ei, nu sunt totdeauna corecţi. La rândul lor, din pricina păcatelor celor multe, nu au pace lăuntrică. Şi nasc copii care nici ei nu au pace. Le-aş sfătui pe mame ca în fiecare dimineaţă să le dea copiilor, şi celor mari, şi celor mici, câte o linguriţă de aghiazmă. Lucrul acesta ajută cu adevărat.

Întrebare: Pentru o mamă necăsătorită, care este modul corect de a-şi creşte fără tată copilul? Ce este cel mai important?

Stareţul Efrem: Cred că va trebui să îi dea dragoste copilului. Dragostea le acoperă pe toate. Şi, de asemenea, este necesar ca mama să se roage mult pentru copil, pentru că harul lui Dumnezeu pe toate le va plini.

Întrebare: Spuneţi-ne, Părinte, cum trebuie să Îl roage pe Dumnezeu un tânăr care doreşte să îşi desăvârşească talentele şi capacităţile, dar are greutăţi financiare?

Stareţul Efrem: Dumnezeu va ajuta pe om să îşi desăvârşească talentele şi în lipsa posibilităţilor materiale. Uneori, şi eu stau şi mă gândesc la următorul lucru: unul curăţă drumurile şi este fericit, altul este tâmplar şi este, de asemenea, mulţumit. Un al treilea este instalator, al patrulea – om de afaceri, al cincilea este preşedinte, câtă vreme un altul este guvernator. Cred că este o taină mare felul cum Dumnezeu îi împrăştie pe oameni în diferite locuri şi le împarte locurile în pace.

Întrebare: Spuneţi-ne, în Grecia, Ortodoxia este religia oficială a statului? Şi în ce se vede acest lucru?

Stareţul Efrem: Da, este religia noastră oficială. 98% din populaţie sunt creştini ortodocşi.

Întrebare: Părinte, cum se explică dificultăţile economiei elene şi situaţia în care se află acum ţara voastră?

Stareţul Efrem: Cauza crizei este faptul că noi, grecii, din păcate, am fost nepăsători faţă de tezaurul pe care îl avem – faţă de Ortodoxie. Şi grecii, din păcate, au fost, de asemenea, influenţaţi de duhul Europei. Oamenii s-au îndepărtat de Tradiţia Ortodoxă. Însă şi această încercare este după voia lui Dumnezeu. Anul acesta, unii oameni au făcut împrumuturi ca să meargă în vacanţă. Eu nu am mers niciodată în vacanţă. Şi ce am pierdut? Nu cred că am pierdut ceva.

Întrebare: Care este poziţia Sfinţiei-Voastre faţă de Ecumenism? Care este părerea voastră faţă de actul de identitate electronic unic?

Stareţul Efrem: Ecumenismul este un curent care doreşte ca toate aşa-numitele religii creştine să tindă către acelaşi lucru. Nu suntem împotriva dialogului, în linii generale, dar aceste dialoguri trebuie să aibă loc pe o bază corectă. Trebuie să ştim înainte de a merge la asemenea întâlniri că noi, ca ortodocşi, aparţinem Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească.

Cât priveşte actul de identitate electronic noi suntem împotriva folosirii lui, şi nu este nevoie să argumentăm teologic acest lucru – dacă va fi sau nu pecetea lui Antihrist, care se va pune pe mână sau pe frunte –, ci pentru faptul că înjoseşte personalitatea umană. De pildă, guvernul care a fost acum ales în Anglia, în campania electorală a declarat că nu vor accepta cardul cetăţeanului. Desigur, ei nu o fac din motive religioase, pentru că nu au asemenea interese. Ci, pentru că e vorba de încălcarea directă a libertăţii individului. Cred că aceste paşapoarte care există azi, le puteţi lua fără probleme. Nu stârniţi ispită din nimic, cum se spune.

Întrebare: Ce părere aveţi despre globalizare?

Stareţul Efrem: Dacă ne referim la procedurile de unificare a tuturor ţărilor şi culturilor într-una, pur şi simplu nu va izbuti. Noi, creştini ortodocşi fiind, nu primim aşa ceva, e firesc. Noi nu dorim oameni globalizaţi, ci oameni globali, adică oameni ecumenici, ai întregii lumi. Şi oamenii ecumenici sunt Sfinţii, care cu rugăciunile lor îmbrăţişează întreaga lume.

Întrebare: În ţara noastră, în scurt timp vor avea loc alegeri prezidenţiale. Care este atitudinea unui ortodox faţă de alegeri, de vreme ce nu există încredere în nimeni? Este corect să te separi?

Stareţul Efrem: Va trebui să vă călăuziţi după următorul slogan în ce îi priveşte pe politicieni: „(alegeţi) răul cel mai mic”. Nu aşteptaţi situaţii ideale. Ca ţară, sunteţi într-o situaţie cu mult mai bună decât noi în Grecia. Acolo, oamenii aruncă în miniştri, în prim-miniştri şi preşedinţi cu ouă, iaurturi şi altele. Aici, cel puţin, nu aţi ajuns încă până într-acolo. Nu ştiu cum va fi în viitor.

Întrebare: Credeţi în renaşterea monarhiei în Rusia?

Stareţul Efrem: Nu cred că este posibil să se restaureze monarhia în Rusia. Toate acestea, probabil, aparţin trecutului.

Întrebare: Dumnezeu să vă binecuvânteze, Părinte Efrem, şi pe toţi monahii mănăstirii voastre pentru marele dar pe care l-aţi făcut Rusiei. Acum, vreau să vă întreb dacă Rusia va continua să mai existe.

Stareţul Efrem: Văzând cozile uriaşe pentru închinarea la Cinstitul Brâu al Împărătesei Cerurilor, cu lacrimi în ochi cred că Rusia va continua să existe. Dumnezeu să vă ajute şi să vă mântuiască!

Nu vă neliniştiţi, Rusia nu se va prăbuşi. Dimpotrivă, se va întări şi va juca un rol principal în salvarea Ortodoxiei în lume.

Interviul Stareţului Efrem a fost acordat Centrului Duhovnicesc al Mitropoliei din Ekaterinburg, fiind publicat în periodicul Ordén, 2012, (ediţia în limba greacă), pp. 63-67.

Sursa: Pemptousia.ro

Leave a Comment: